Secretarul de stat in Ministerul de Finante este de parere ca Romania poate invata din “lectiile” ultimilor 60 de ani, ca “tarile care depasesc mai repede si cu costuri mai mici perioadele de recesiune au institutii flexibile”.

Fost reprezentant al Romaniei la BM, Claudiu Doltu crede ca pentru Romania este esential sa continue sa intareasca proprietatea privata, sa modernizeze sistemul administratiei publice si sistemul juridic.

“Reforma sistemului administratiei publice poate, pe de o parte, sa reduca incertitudinea in mediul de afaceri si sa diminueze semnificativ costurile desfasurarii afacerilor iar, pe de alta parte, sa permita cetatenilor sa beneficieze de servicii publice de calitate”, a mai spus acesta pentru revista Finantistii.

Care sunt, in opinia dumneavoastra, fundamentele economice pe care noul Guvern trebuie sa le aiba in vedere pentru a putea vorbi de relansare a economiei si crestere durabila?

Fundamentele cresterii economice de care vorbiti sunt vizibile. Romania le-a avut, insa le-a ignorat poate prea mult timp: deschiderea economiei (sau comertul), pozitia geografica si institutiile.

In primul rand, comertul va putea fi impulsionat pe masura ce vor continua privatizarile si reducerea costurilor pentru afaceri, in mod nediscriminatoriu, pentru intreprinzatorii autohtoni si cei straini. Este evident acum ca privatizarea fabricilor de autoturisme de la Pitesti si Craiova a generat amplificarea semnificativa a relatiilor comerciale in cadrul industriei auto (inclusiv componente si piese) si posibilitatea pentru zeci de mii de lucratori de a avea locuri de munca si salarii. in aceasta industrie sunt prezenti si foarte multi intreprinzatori romani, nu doar mari companii multinationale.

Nu putem exclude faptul ca exporturile romanesti sunt expuse unui risc determinat de concentrarea intr-un singur spatiu economic (cel al Uniunii Europene), insa intreprinzatorii romani au la indemana posibilitatea gasirii si a altor piete in Estul sau in Sud-Estul Europei.

Peste timp, in conditiile in care rentele asigurate de relatii privilegiate de afaceri cu statul vor scadea, stimulentele de a cauta profituri pe alte piete vor fi mai puternice.

Faptul ca suntem la granita de Est a Uniunii Europene nu ne dezavantajeaza intrucat guvernele pot decide o compozitie a cheltuielilor publice astfel incat sa genereze un minim de infrastructura critica. Infrastructura finantata din bani publici nu inseamna neaparat doar Coridorul IV sau Coridorul IX European, rutier sau feroviar, ci si sistemul de educatie sau sistemul de sanatate.

Investitiile straine sunt in contractie peste tot in Europa, aversiunea la risc a investitorilor este inca mare. In ce masura prioritizarea in ceea ce priveste cheltuielile publice, in sensul unor investitii cu efect de multiplicare sporit, este acum o solutie care sa genereze crestere economica?

Nu se poate spune ca, in orice conditii, cheltuielile publice in sine sprijina cresterea economica pe termen lung. Exista numeroase evidente care confirma faptul ca, in primul rand, conteaza compozitia cheltuielilor publice. Putem folosi aici stocul urias de cunostinte in acest sens acumulat de Banca Mondiala si care ne este la indemana.

Unele cheltuieli publice in infrastructura potenteaza activitati economice private si de aici apar castiguri de productivitate. Romania poate transforma dezavantajul infrastructurii precare in oportunitati de afaceri pentru investitorii romani si straini. Astfel, guvernul poate influenta in mod pozitiv crearea de locuri de munca, mai ales in sectorul privat.

Optiunea finantarii cheltuielilor publice prin indatorare este limitata de dimensiunea deficitului bugetar…

Intr-adevar, cu cat deficitul este mai mare, cu atat ratele dobanzii pentru imprumuturi sunt mai mari. in aceasta situatie, pentru ca investitiile publice sa se justifice, ele ar trebui sa produca randamente mai mari decat rata dobanzii imprumutului. Solutia este totusi la indemana si presupune concentrarea atentiei spre valorificarea celor trei fundamente pe care deja le avem.

in plus, o asemenea optiune ar muta multe din energiile risipite atat de mult timp spre identificarea raului in simptome de genul “nu avem bani”, spre solutionarea cauzelor care ne fac sa nu avem bani.

Oricum, optiunea guvernului pentru continuarea reducerii deficitului bugetar este ferma si asupra acestui aspect nu cred ca vor exista indoieli. Nu deficitul in sine trebuie sa fie tema discutiilor, ci structura si calitatea cheltuielilor publice.

Revenind la fundamentele cresterii economice, ati pomenit de institutii, ca cel de-al treilea pilon care ar putea aduce crestere economica sustenabila pe termen lung …

Romania poate sa internalizeze una dintre “lectiile” ultimilor 60 de ani si anume, ca tarile care depasesc mai repede si cu costuri mai mici perioadele de recesiune au institutii flexibile (preturi, contracte in special pe piata muncii, etc.).

Pentru Romania este esential sa continue sa intareasca proprietatea privata, care nu se refera doar la proprietatile nationalizate si sa continue modernizarea sistemului administratiei publice si a sistemului juridic.

Reforma sistemului administratiei publice poate, pe de o parte, sa reduca incertitudinea in mediul de afaceri si sa diminueze semnificativ costurile desfasurarii afacerilor iar, pe de alta parte, sa permita cetatenilor sa beneficieze de servicii publice de calitate.

Valorificarea acestor fundamente ale cresterii economice pe termen lung presupune o schimbare semnificativa in exercitarea administrarii tarii de catre guvern. Aproape totul depinde de decizii politice – a accepta cresterea gradului de deschidere a tarii sau a tergiversa, ori cand discutam despre compozitia cheltuielilor publice.