John F. Kennedy si Marilyn Monroe, impreuna din nou.

Doua mituri condamnate sa reinvie in spirala timpului gratie stirilor editoriale. Anagrama publica, o splendida romanizare a aventurilor amoroase tenace ale presedintelui. Sunt salvate  intr-o editie rafinata, poeziile, insemnarile personale si scrisorile actritei care a suferit clestele faimei: Fragmente de viata zdrobita. Doua lucrari foarte diferite si complementare: fictiunea rupta din realitate, realitatea rupta din fictiune.

Esential pentru multe tipuri de cititori: cei care vor sa-l cunoasca mai mult si mai bine pe politicianul seducator si carismatic care a suferit dureri de cap daca a stat trei zile fara sa se culce cu o femeie, cei care doresc sa aiba o viziune mai completa asupra fragilitatii transparente a unei actrite condamnate sa moara de tristete intr-o fantana de zambete pline de farmec. Si, bineinteles, cei interesati de labirintul emotiilor, contradictorii si disperati, nocivi si dureros pana la extreme devastatoare.

Jed Mercurio este autorul cartii „An American Adulterer”. Un exemplu admirabil de concizie si abilitate de a patrunde in intimitatile cu fir ale celebritatilor atat de vazute, atat de expuse, incat sunt un mister intr-o enigma. Cel mai remarcabil lucru este ca Mercurio a preluat o poveste pe care au fost scrise oceane de cerneala si i-a dat o nota diferita, originala si proaspata: un aspect special. Medic de profesie, Mercur stapaneste bisturiul dar stie si „sa aiba grija” de pacient pentru a-l face mai apropiat, mai intim, mai autentic, fara distante sau indoieli. S-ar putea sa vorbeasca despre multe alte fiinte: „Omul nostru este un cetatean american care detine o functie inalta in guvern, casatorit si tatal unei tinere familii…”.

Povestea unui afemeiat care, oh, coincidenta, este presedintele unei tari. Un tip care stie sa-si aleaga prada si care ii urmareste si ii prinde in capcana cu provocarea in plus de a nu fi prins de sotie, de jurnalisti, de rivalii sai politici. Un joc foarte periculos pe care Mercury il descrie in acelasi timp cu istoricul medical complex si revelator al lui Kennedy. Si fara acel joc nu se poate intelege personalitatea diavoleasca a unui om capabil de tot ce este mai bun si mai rau, cu atata talent pentru politica cat si pentru inselaciune, satir si bolnav, fragil si de nesfacut, consecvent si contradictoriu.

 Deodata: haos din care reiese o viziune sumbru de amuzanta a uneia dintre figurile cheie ale secolului al XX-lea. Si, ca un cor de umbre care arunca lumina asupra istoriei, celebritati precum Sinatra, Hrusciov, Jackie… si Marilyn.  

Efectul de zoom pe care Mercur il aplica povestii sale este extraordinar: dintr-o data, paginile il arata pe presedinte atat de aproape incat putem chiar sa-i simtim fricile, sa-i simtim bolile, sa-i intelegem reactiile. Cercetele politice, viata de familie, sexul rapid, intrigile de tot felul si conditiile sunt aratate cu grosolanie si umor. Fara a judeca: aratand. Cand Monroe moare, „sinuciderea nu produce vinovatie in omul nostru si nici nu ar trebui. Aceasta slabiciune speciala este total distructiva pentru un afemeiat. El decide sa considere aceasta tragedie ca pe un test al priceperii sale de cucerire, un test care nu este in sensul traditional care ar trece prin mintea desfranului plin de spirit sau a omului conventional monogam…”

Un studiu psihologic de ordinul intai, o calatorie incitanta prin istoria ascunsa a Istoriei, un roman de aventuri… O carte absolut seducatoare, cu momente de tandrete sfasietoare (cum ar fi scrisoarea neterminata catre fiul sau) sau de lirism sangerand (fraza final), si care concluzioneaza ca tocmai una dintre bolile sale, care l-a fortat sa poarte centura ortopedica, l-a impiedicat pe Kennedy sa evite a doua impuscatura mortala.

Marilyn Monroe: praful de pe aripile fluturelui, asa cum scrie marele Antonio Tabucchi in frumosul prolog care insoteste acea bijuterie care este Fragmente, conceputa cu un gust rafinat, astfel incat fotografiile, scrisorile de mana si textele actritei sa compuna un profil neobisnuit si fascinant al celui care continua sa atraga curiozitatea lumii la decenii dupa sfarsitul sau singuratic si trist. „Daca ar fi un film, ar fi un flashback”, scrie autoarea italiana, „ar arata o fata cu o fata dulce si cu ochi mari pe nume Norma Jeane (…). Marilyn nu este doar un mit sau o icoana (…). Aceasta carte, cu toate documentele ei inedite, ne dezvaluie complexitatea sufletului care se afla in spatele imaginii. Poezii, scrisori, jurnale private, note luate la intamplare: texte, toate,

Si apoi soseste femeia, durerea, tristetea, neputinta, sperantele, descurajarea, nesiguranta, esecul si triumful unei stele in aer liber, al unui fluture strapuns de un ac de aur. Vesnica fata care a scris poezii devastatoare: „La naiba, mi-as fi dorit sa fiu moarta”. Dodge: „Chiar nu suport fiintele umane uneori”. In intuneric. “Singur!!! Sunt singur – sunt mereu singur. Uneori texte haotice in caiete rupte din sufletul (negru), pline de stergeri, subliniere, poezii in jurnale ratacitoare, caligrafie exultanta sau deprimata, sageti trase in hartie, sange cu cerneala, marturisiri si confuzii, rani si urlete, dispozitii in eruptie continua, reflectii ghemuite in colturi, caleidoscop de pasiuni si inchisori, stersaturi si semne de disperare, Elipsa unei vieti suspendate, liste de cumparaturi, mazgalire distracta, scrisori dactilografiate… Sufletul Marilynului din 1943 pana in 1962 prins in hartie umeda. Pentru lacrimi.