Cultura Chimu a aparut pe coasta de nord a Peru intre secolele XI si XV, in asa-numita perioada intermediara tarzie. A fost cel mai prosper regat de coasta din America precolumbiana.
A fost dezvoltat in zona ocupata in prezent de departamentul Lambayeque, iar numele sau provine de la orasul sau principal, Chan Chan.
Au avut o dezvoltare notabila in arhitectura si urbanism, in metalurgie si in textile. In 1470, cultura Chimu a fost cucerita de incasi, care le-au absorbit pamanturile si oamenii.
In 1899, arheologul german Max Uhle a descoperit cultura Moche, pe care a numit-o proto-Chimu, in timpul mai multor sapaturi in Pachacamac, o regiune din apropierea coastei Peru, in Mochica si Chimu.
Aceste prime informatii au fost fundamentale pentru investigatia arheologului american Alfred Kroeber, unul dintre cei care a explicat in detaliu cronologia culturii pre-incaice din Peru.
Origine si istorie
Civilizatia moche
Civilizatia Moche a fost cea mai veche civilizatie cunoscuta de pe coasta de nord a Peru, identificata cu perioada timpurie Chimu.
Inceputul perioadei nu este cunoscut cu certitudine, dar se stie ca a culminat in jurul anului 700 d.Hr.
Aceasta societate a realizat mari lucrari de inginerie. Principala lor materie prima a fost caramida de chirpici, cu care au construit complexe mari, precum palate, temple si piramide dreptunghiulare (sau huacas).
Cea mai reprezentativa constructie a acestei perioade este complexul Huacas del Sol y la Luna, considerat unul dintre principalele sanctuare ale civilizatiei. Ceramica timpurie a fost caracterizata prin formele sale realiste si scenele mitologice pictate cu culori naturale.
Inceputul regatului Tacaynamo
Cultura Chimu s-a dezvoltat pe acelasi teritoriu unde s-a infiintat cultura Moche cu cateva secole inainte.
Dovezile indica faptul ca cultura Chimu a inceput sa apara in anul 900 d.Hr., in valea Moche, si s-a extins spre centrul actualului oras Trujillo.
Tacaynamo a fost fondatorul regatului Chimor, in special in ceea ce este cunoscut astazi sub numele de Chan Chan. Tacaynamo a fost primul conducator Chimu si a fost considerat un fel de zeu. Originea sa nu este cunoscuta si a fost cunoscut sub numele de Marele Chimu.
Extinderea Chimues
Se crede ca cultura Chimu avea zece conducatori, desi erau cunoscuti doar patru: Tacaynamo, Guacricur, Nauceppinco si Minchancaman. Guacricur era fiul lui Tacaynamo si cuceritorul partii de jos a vaii Moche.
Nauceppinco a reusit sa extinda teritoriul si a cucerit o alta parte a vaii Moche. S-a extins si in alte vai din apropiere, precum Sana, Pacasmayo, Chicama, Viru si Santa.
Nauceppinco a domnit pana aproximativ in 1370, iar alti 7 domnitori i-au succedat, ale caror nume nu se cunosc. Dupa guvernarea acestor sapte monarhi, a sosit Minchancaman, care a domnit in timpul cuceririi incasilor (intre 1462 si 1470).
Marea expansiune a culturii Chimu s-a dezvoltat in ultima perioada de civilizatie, numita Chimu tarzie.
Cucerirea incasilor
Expansiunea Imperiului Inca a inceput odata cu domnia lui Pachucutec. Incasii doreau sa obtina o mare cantitate de teritoriu apartinand Chimuesului, asa ca au decis sa invadeze si sa cucereasca. Fortele incaselor erau comandate de printul Tupac Yupanqui si de unii dusmani ai Chimues.
Dupa razboiul lung si sangeros, incasii au reusit sa avanseze spre o parte a teritoriilor Chimu. Dupa ce Yupanqui a cerut mai multe intariri pentru invazie, Chimu s-a predat.
Minchancaman a fost capturat si inchis intr-o inchisoare din Cuzco, iar Chan Chan a devenit un stat vasal al Imperiului Incas.
Incasii au adoptat anumite aspecte ale culturii Chimu: mostenirea conducatorilor pentru tron, avand ajutor strain pentru lucrare si unele caracteristici ale artei lor.
Locatie
Cultura Chimu a inflorit pe coasta de nord a Peru, in Valea Moche, intre secolele XI si XV. Capitala sa a fost Chan Chan. La nord se invecina cu Olmos (Piura) si Tumbes si la sud cu Patilvinca (Lima).
Imperiul Chimu a acoperit aproximativ 1.000 de kilometri, fiind unul dintre cele mai mari regate ale civilizatiilor precolumbiene. Chimues si-au extins domeniul pe o fasie extinsa de coasta din nordul Peruului, de la Tumbes pana la Valea Huarmey.
Capitala culturala era situata in Chan Chan, la varsarea raului Moche. Era de aproximativ 20 de kilometri patrati, cu o populatie de aproximativ 40.000 de locuitori.
In dezvoltarea culturii, Chan Chan a devenit centrul unei retele largi de activitati comerciale. Acolo locuiau aproximativ 26.000 de artizani si familii, adesea indepartati din zonele cucerite de straini.
Arhitectura
Cetatile
Arhitectura Chimu a diferentiat casele conducatorilor si ale elitei, de populatia comuna.
Cetatile erau complexe rezidentiale asociate cu regii din Chan Chan. Erau orase mici cu ziduri construite cu chirpici, inaltime de aproximativ noua metri.
Aceste cladiri erau ca cetati. In general, cetatile aveau incaperi in forma de „U”, despartite de trei pereti, podea inaltata si terasa. In interiorul palatelor ar putea exista pana la cincisprezece camere cu o structura similara.
Quinchas
Cea mai mare parte a populatiei Chimu a trait in barrios situate la marginea exterioara a capitalei. Majoritatea caselor populatiei erau quinchas, mici constructii realizate cu trestie de bambus si noroi.
Structura quincha a prezentat un numar mare de spatii casnice unifamiliale cu bucatarii mici, spatii pentru lucru, spatii pentru pastrarea animalelor de companie si spatii de depozitare pentru artizani.
Arhitectura
Chan Chan a fost capitala regatului Chimu si resedinta Marelui Chimu. In plus, a fost considerat unul dintre cele mai mari orase din lume in timpul secolelor al XV-lea si al XVI-lea.
Capitala era impartita in patru sectiuni: zece palate regale (in functie de numarul de domnitori) din chirpici, un grup de trunchi de piramide pentru ritualuri, o zona pentru oameni de rang inalt care nu apartineau nobilimii si cartierele in care Majoritatea populatiei.
Decorarea cladirilor
S-a remarcat decorarea peretilor cu modelare in relief si, in unele cazuri, pictura. O parte a decorului includea figuri de animale, evidentiind in principal pasari si pesti.
Arta culturii Chimu
Sculptura
Pentru cultura Chimu, reprezentarile animalelor in sculptura au fost mai importante decat pentru culturile anterioare.
Cel mai folosit material a fost lemnul, desi au realizat si piese ceramice.
Orfevrarie si metalurgie
Chimues faceau obiecte din aur si argint. Dintre cele mai luxoase bijuterii se remarca cercelul de aur, legat de pozitia si pozitia sociala a persoanei. Era in general o imbracaminte de marime mare.
Vasele de aur pentru ceremoniile rituale si mastile funerare erau alte instrumente importante.
Chimu a facut un instrument numit Chimu tumi, un cutit ceremonial facut din aur si alte metale. Acest cutit este una dintre cele mai reprezentative creatii ale culturii.
Metalurgia a fost una dintre cele mai relevante activitati. Artizanii Chimu au conceput piese cu finisaje fine folosind diferite metale, cum ar fi aurul, argintul, bronzul si tumbago. Se distingeau prin reliefurile lor detaliate.
Au creat o gama larga de articole, de la accesorii de lux, cum ar fi bratari, coliere si cercei, pana la ochelari si cateva arme cu tais.
Textile
Industria textila se baza in principal pe lana si bumbac, distribuite in toata zona Peru. Ei au folosit metode inovatoare pentru acea vreme, cum ar fi tehnica de razboaie si roata.
Pentru imbracaminte s-au realizat in general broderii, imprimeuri, tesaturi pictate si plumeria, care au constat in folosirea penelor de pasare ca element decorativ. Unele dintre creatii au fost decorate cu aur si argint.
Chimu a lucrat cu lana de la 4 tipuri de animale: lama, alpaca, vicuna si guanaco. In plus, au realizat piese cu nuante variate de culori naturale.
In ciuda faptului ca apartineau uneia dintre cele mai vechi culturi din Peru, Chimues aveau intinderi mult mai mari de panza decat culturile epocii coloniale ulterioare. Panzele, in general pictate cu figuri, au ajuns sa acopere pereti lungi de 35 de metri.
Ceramica
Ceramica a fost una dintre cele mai relevante manifestari artistice ale acestei culturi. Majoritatea artizanilor si-au dezvoltat piesele in capitala si s-au extins ulterior in partea de nord a regatului.
Majoritatea pieselor au fost realizate cu lut ars, in diferite nuante de culoare a plumbului. Aveau doua functii: pentru uz casnic zilnic si pentru uz ceremonial.
Cele mai reprezentate figuri au fost formele umane, animalele, plantele, fructele si scenele mitice si religioase.
Ca si cultura Moche si Vico, Chimues s-au remarcat prin reprezentarile lor erotice pe vase ceramice, precum si prin reprezentarile lor feminine. A predominat si utilizarea figurilor geometrice.
Religie
Zeitati
Pentru Chimu, Luna (Shi) era cea mai mare si mai puternica zeitate. Ei credeau ca Luna are anumite puteri care permiteau plantelor sa creasca. Pentru ei noaptea corespundea orelor cele mai periculoase iar luna le lumina constant.
Devotatii au venit sa sacrifice animale si chiar copiii lor ca ofrande catre Luna. Ea a fost responsabila pentru furtunile, valurile marii si actiunile naturii. Templul principal era Si-An, cunoscut sub numele de Casa Lunii, unde ritualurile erau indeplinite la anumite date.
Ei au adorat, de asemenea, planeta Marte, Pamantul (Ghis), Soarele (Jiang) si Marea (Ni) ca zei. Unele dintre oferte foloseau faina de porumb pentru protectie si prind peste pentru hrana.
Sacrificii
Spre deosebire de alte culturi indigene din America de Sud, Chimu a facut sacrificii ca ofranda pentru Luna si alte zeitati. Pe langa sacrificarea animalelor, ei sacrificau copii si adolescenti cu varste cuprinse intre 5 si 14 ani.
Organizatie sociala
Au fost distinse patru grupuri sociale, fiecare cu o functie specifica in cadrul comunitatilor.
Societatea era formata din nobilimi, artizani, servitori si sclavi. In fruntea celor patru grupuri sociale se afla Gran Chimu sau Cie Quich.
Mare Chimu
Marele Chimu era cea mai inalta autoritate si conducatorul oraselor. A ramas in fruntea ierarhiei sociale aproximativ trei secole. Conducatorii erau concentrati in marile si maiestuoasele palate ale capitalei.
In general, Cie Quich a primit tronul prin mostenire si a domnit multi ani.
Regetatea
Nobilimea era formata din cei care ocupau functii importante. Razboinicii, preotii si aliatii Marelui Chimu apartineau nobilimii, repartizati in palate din capitala si in zone construite special pentru ei.
Nobilimea a devenit cunoscuta drept Alaec. Ei erau echivalentul marilor capetenii ai altor civilizatii si oameni de mare prestigiu si putere economica.
Artizanii
Mesterii si negustorii au ocupat treapta a treia. Acest grup se numea Paraeng. Membrii sai erau responsabili de producerea bunurilor si serviciilor societatii.
Munca lor a fost considerata una dintre cele mai importante, dar au trebuit sa fie supravegheati de o entitate superioara pentru a verifica daca si-au indeplinit obligatiile. Din acest grup apartineau si taranii si fermierii.
Servitori si sclavi
Slujitorii constituiau un grup redus de oameni cu responsabilitatea indeplinirii sarcinilor domestice ale Cie Quich si ale anumitor grupuri ale nobilimii. Multi dintre ei au desfasurat alte activitati in cadrul societatii.
Pe ultima treapta erau sclavii. In cea mai mare parte, erau prizonieri de razboi condamnati sa desfasoare cele mai grele activitati.
Economie
Birocratia de elita
Societatea Chimu era extrem de birocratica. Sistemul economic operat prin importul de materii prime pentru producerea de bunuri.
Activitati economice desfasurate in capitala. Elita era insarcinata cu luarea deciziilor in chestiuni legate de organizarea economica, productia, depozitarea alimentelor, distributia si consumul marfurilor.
Activitati economice in capitala
Artizanii au folosit o buna parte din eforturile lor in zone asemanatoare cetatilor, pentru a-si desfasura activitatile economice. Peste 11.000 de artizani locuiau si lucrau in locul cu cea mai mare concentratie de locuitori.
Dintre ocupatiile mestesugarilor se remarca: pescuitul, agricultura, mestesugurile si comertul cu alte marfuri.
Artizanilor le era interzis sa-si schimbe ocupatia, asa ca erau grupati in cetati in functie de activitatea pe care o desfasurau.
Productia si comercializarea cochiliilor de S pondylus
Comertul cu scoici de Spondylus a facut parte din marea expansiune a puterii economice a culturii Chimu. Aceste scoici au fost vazute ca un material exotic care trebuia folosit pentru a crea piese prestigioase.
Agricultura
Una dintre cele mai importante activitati economice a fost agricultura, dezvoltata mai ales in vaile unde terenurile fertile puteau fi mai bine valorificate.
Dar s-a produs in aproape toata zona ocupata de Chimues, iar din acest motiv au aplicat diverse tehnici pentru a stimula cresterea rapida a culturilor.
Chimues a proiectat piese de arhitectura si inginerie pentru a promova agricultura, cum ar fi rezervoarele de apa si canalele de irigare.
Cresterea vitelor
Cresterea animalelor era o alta activitate practicata de cultura Chimu, desi cu o intensitate mai mica decat agricultura. Dieta acestei culturi a fost completata cu animale domestice: lama, cainele, cobai si rata erau principalele articole de consum.
De asemenea, acestia au desfasurat si alte activitati complementare pentru consumul de carne, precum vanatoarea de lei de mare si caprioare. Cresterea lamei a avut o importanta preponderenta atat in cultura Chimu, cat si in marea majoritate a popoarelor pre-incasice.
A fost folosit in mare masura pentru folosirea carnii si a lanii sale. Pe langa faptul ca lama era un animal de vinzare inainte de sosirea spaniolului pe teritoriul sud-american.
