Sunt multi oameni care simt stresul in fiecare zi. Multi vor spune ca este o boala a societatilor moderne, dar nu este cazul, deoarece este un sistem de alerta biologica necesar supravietuirii. Un anumit grad de stres poate stimula organismul si ii permite sa-si atinga anumite obiective, revenind la starea bazala atunci cand stimulul a incetat.
Problema apare insa atunci cand stresul este sustinut in timp si se intra intr-o stare de rezistenta. Anumite circumstante, cum ar fi suprasolicitarea muncii, presiunile economice sau sociale, sunt percepute inconstient ca o amenintare. Viata noastra nu este in pericol, dar, cu toate acestea, corpul nostru reactioneaza ca atare. Este atunci cand incepi sa simti o senzatie de disconfort, care daca este prelungita poate provoca o stare de epuizare, cu posibile modificari in corpul nostru.
Stresul pe termen lung poate fi daunator organismului si chiar poate afecta totul, de la sistemul imunitar la inima. Nu este de mirare, asadar, ca si creierul poate fi afectat de stres, deoarece este organul central al perceptiei. Creierul este cel care determina in cele din urma care aspecte ale lumii din jurul nostru sunt amenintatoare si, prin urmare, potential amenintatoare.
Exista studii care indica faptul ca stresul ar putea cauza pierderea memoriei sau scaderea dimensiunii acesteia. Sa vedem cum ne poate afecta stresul creierul.
Ce este stresul?
Stresul este o stare de tensiune acuta care apare atunci cand trebuie sa reactionam la o situatie pe care o percepem ca amenintatoare . Atunci cand suntem stresati, sunt activate diferite zone ale creierului nostru, precum amigdala, care este responsabila de generarea emotiilor; hipocampul, care gestioneaza memoria.
De asemenea, este activat cortexul prefrontal, care regleaza procesele cognitive, precum atentia si rezolvarea problemelor, si hipotalamusul, o glanda endocrina care este responsabila de relatia dintre activitatea creierului si productia hormonala pentru a regla activitatea fiziologica cu restul corpului.
In ciuda conotatiilor negative asociate stresului, stresul unic nu trebuie sa fie intotdeauna daunator, dimpotriva, deoarece stresul poate fi crucial pentru supravietuirea individuala.
In fata unei posibile amenintari, atat fizice, cat si psihologice, este necesar ca corpul si mintea sa raspunda rapid si precis. Pentru acest raspuns este necesar cortizolul , un hormon care altereaza metabolismul celular si in acelasi timp mobilizeaza substante de rezerva de energie, care permit muschilor sa primeasca mai multa energie si sa o foloseasca mai rapid. Mai simplu spus, stresul determina organismul sa raspunda.
Stresul afecteaza si creierul. Mai exact, usureaza concentrarea atentiei asupra posibilei amenintari, pentru a ne anticipa cat mai mult posibil reactiile. In acest sens, capacitatea de stres poate fi benefica, intrucat ne permite sa reactionam la o situatie periculoasa cu mai multe garantii de succes.
Cu toate acestea, atunci cand vorbim despre stres cronic, situatia este diferita . S-a vazut ca modifica echilibrul neurochimic al creierului, toate afectand zonele mentionate mai sus, ingreunandu-ne rationamentul si facandu-ne sa raspundem mai impulsiv. Pana relativ recent, se credea ca aceste efecte sunt tranzitorii, dar cercetarile arata ca stresul prelungit poate provoca modificari permanente ale conexiunilor neuronale.
Care sunt efectele stresului asupra creierului?
Stresul cronic poate implica modificari in functionarea si structura creierului nostru, deoarece unul dintre efectele cortizolului este scaderea plasticitatii neuronale. Sa vedem care sunt efectele sale:
1. Provoaca alterari in neuroni
Intr-un studiu, cercetatorii au observat ca cortizolul poate avea un efect toxic asupra neuronilor din hipocamp. Hipocampul, pe langa faptul ca este una dintre regiunile asociate memoriei si invatarii, este si una dintre zonele in care are loc neurogeneza, formarea de noi neuroni.
Cortizolul poate scadea activitatea unor neuroni din hipocamp sau poate influenta supravietuirea acestora. In principiu, unele efecte pot fi inversate daca stresul este oprit, desi exista studii care indica faptul ca expunerea la stres la o varsta frageda poate lasa o urma asupra neuronilor care poate fi dificil de indepartat.
2. Schimba structura creierului
Suferirea de stres in mod prelungit poate produce schimbari intre substanta cenusie si cea alba a creierului. Materia cenusie este alcatuita din corpuri de neuroni (sau soma) si celule gliale (celule suport), responsabile pentru gandirea de ordin superior, cum ar fi luarea deciziilor si rezolvarea problemelor. Pe de alta parte, substanta alba este formata din axoni, o extensie a neuronilor care creeaza o retea de fibre cu functia de a le conecta intre ele.
Materia alba isi primeste numele deoarece exonii sunt acoperiti de o invelis de grasime alba numita mielina, care protejeaza axonii si accelereaza fluxul de semnale electrice de la o celula la alta. S-a observat ca stresul cronic poate creste productia de mielina, generand un dezechilibru intre substanta cenusie si cea alba a creierului , ceea ce poate duce la modificari ale structurii creierului.
3. Reduce volumul creierului
Stresul poate duce la o scadere a zonelor creierului asociate cu reglarea emotiilor, metabolismului si memoriei . Intr-un studiu s-a observat ca expunerea repetata la stres a determinat o reducere a materiei cenusii in cortexul prefrontal, o regiune care este responsabila de reglarea emotiilor.
Stresul cronic, de zi cu zi, parea sa aiba un impact redus asupra volumului creierului in sine. Totusi, efectul negativ asupra volumului creierului pare sa fie mai mare la persoanele care au suferit episoade de stres intens si traume.
Acumularea de evenimente stresante in viata unei persoane ar putea face mai dificil pentru acesti indivizi sa faca fata evenimentelor viitoare, mai ales daca evenimentul viitor necesita un control emotional puternic sau procesare sociala pentru a depasi.
4. Afecteaza memoria
In alt studiu s-a observat ca stresul cronic are un impact negativ asupra a ceea ce este cunoscut sub numele de memorie spatiala, tipul de memorie care ne permite sa ne amintim informatii despre locatia obiectelor in mediu, precum si orientarea spatiala. . .
De exemplu, experimentele pe animale au aratat ca in situatii de stres cronic, cortizolul scade numarul de conexiuni cerebrale sau sinapse ale neuronilor din lobii frontali, zona care stocheaza amintirea evenimentelor recente.
Daca aceasta situatie se repeta, grijile ne vor fura o parte din atentie si atunci ne este dificil sa ne amintim informatii aparent banale, cum ar fi locul in care ne-am lasat cheile masinii sau telefonul mobil. Adevarul este ca nu stocam bine informatiile, nu atat de mult in modul in care le recuperam. Acest lucru se intampla in principal pentru ca atunci cand suferim de stres mult timp ne este mai greu sa ne concentram atentia . Cu alte cuvinte, in loc sa fim atenti la ceea ce facem, suntem atenti la gandurile noastre, facandu-ne sa actionam mecanic si sa ne simtim mai imprastiati.
5. Creste riscul de tulburari psihice
Se stie ca stresul joaca un rol important in declansarea si evolutia bolilor mintale, in special tulburarile de stres post-traumatic, tulburarile de anxietate si depresia . La randul sau, stresul poate fi, de asemenea, un factor de risc in consumul si abuzul de substante.
Stresul determina scaderea stimei de sine si a increderii in sine a unei persoane, precum si o predispune sa manifeste reactii si comportamente agresive, deoarece sporeste impulsivitatea. In ceea ce priveste manifestarea starilor depresive, s-a vazut ca stresul inhiba functionarea sistemelor de placere si recompensa ale creierului, ceea ce, la randul sau, are un impact negativ asupra sentimentului de optimism.
Toate aceste efecte sunt amplificate la sugari si adolescenti, deoarece creierul lor este mult mai plastic si maleabil. In acest sens, stresul suferit in copilarie si adolescenta lasa pe creier o amprenta care poate afecta comportamentul acestor persoane de-a lungul vietii, care nu este intotdeauna usor de facut sa dispara.
