Prezenta constant in sistemul nostru educational, dar constant privita cu o conotatie depreciativa, scoala profesionala parcurge in prezent un moment de relansare. „Scoala profesionala trebuie sa creeze meseriasii de care avem nevoie. Meseria se invata, nu se fura”, spunea secretarul de stat Stelian Victor Fedorca, din Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, la conferința naționala a proiectului strategic „Practica sa inveți, invața sa practici!”, derulat de SC EDU-TIM Consultanta Europeana in parteneriat cu Siveco Romania. Spusa intr-o vreme a scoaterii in prim-plan a celor declarati performeri in domenii pentru care nu sunt calificati si intr-o vreme cand cica da bine sa-ti declari ignoranta cand te apuci de o treaba („habar n-am, dar de-aia suntem aici, ca sa invatam impreuna”), vorba profesorului Fedorca despre valoarea meseriei invatate este de toata lauda.
Mecanica, sectorul profesional cel mai solicitat
Analiza planului de scolarizare la invatamantul profesional pentru anul 2012-2013, facuta de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, arata o realizare la nivel national in proportie de 63,3%. Sunt judete cu realizare de peste 80%, precum Caras-Severin (89,3%), Covasna (85,7%), Bihor (84,4%), Iasi (84%), Buzau (82,1%), Vaslui (81,7%), Alba (80,7%). Scolarizare in proportie redusa fata de plan au judetele Gorj (24%), Valcea (25,8%), Teleorman (31,1%), Dolj (37,6%). In Bucuresti, acoperirea planului de scolarizare este de 57,8%.
„Unde se face mai bine practica, decat la agentul economic?!“Prof. ANA MARIA HOGEA, Colegiul Tehnic de Transporturi Auto Piatra Neamt
Cu totul, functioneaza 530 clase de scoala profesionala, fata de 703 planificate. La scoala profesionala s-au inscris 12.451 de elevi, absolventi de 9 clase. Sublinierea numarului de clase absolvite este importanta, pentru ca reorientarea spre scoala profesionala prevazuta dupa clasa a IX-a, adica dupa un an de liceu, a suscitat critici, fiind considerata o piedica in receptivitatea fata de aceasta forma de pregatire. Ponderea cea mai mare a optiunilor pentru scoala profesionala, dupa o clasa de liceu, este in domeniile fabricarea produselor din lemn (27,6%), mecanic (21,5%), industrie textila si pielarie (20,4%), constructii, instalatii si lucrari publice (18,6%). In ansamblu, cele mai solicitate meserii, conform ponderii ocuparii locurilor la scoala profesionala, sunt in sectoarele: mecanica (71,2%), estetica si igiena corpului omenesc (70,5%), industrie textila si pielarie (66,4%). Optiune 0 (zero) s-a manifestat pentru meserii in materiale de constructii si in productie media.
Receptivitatea mediului economic local
Un exemplu de relansare a scolii profesionale ofera Colegiul Tehnic de Transporturi din Piatra Neamt, unitate angajata – cu performante! – in proiectul strategic „Practica sa inveti, invata sa practici!“. Prof. Ana Maria Hogea apreciaza ca elevii care au ales sa continue la profesionala dupa clasa a IX-a „au inceput bine, sunt multumiti, mai ales ca primesc si bursa profesionala, de 200 de lei pe luna“. Concret, s-au constituit trei clase de scoala profesionala – doua pentru pregatire in meseria de mecanic auto si una pentru formare ca tinichigiu auto.
„Scoala profesionala trebuie sa creeze meseriasii de care avem nevoie.“Prof. STELIAN VICTOR FEDORCA, secretar de stat in MECTS
Activitatea practica in planul de invatamant al noii scoli profesionale reprezinta 60%, urmand sa creasca la 75%, in anul al II-lea. Colegiul Tehnic de Transporturi Auto Piatra Neamt, evidentiaza interlocutoarea, are o experienta semnificativa, de ani de zile, in ceea ce priveste practica elevilor la agenti economici, pe baza de contract. In acest moment, sunt 18 astfel de agenti, care primesc elevi la practica, ceea ce dovedeste receptivitatea mediului economic local pentru formarea viitorilor meseriasi. „Este foarte bine ca avem aceasta colaborare, pentru ca-i ajuta pe elevi in pregatirea lor profesionala“, considera prof. Ana Maria Hogea, adaugand: „Unde vad ei mai bine ce inseamna practica, decat la un agent economic?!“
Argumente pentru scoala profesionala de trei ani
De la Grupul Scolar „George Bibescu“ Craiova, de asemenea angrenat cu succes in proiectul strategic „Practica sa inveti, invata sa practici!“, prof. Carmen Marcu observa ca scoala profesionala reprezinta, incontestabil, o necesitate, dar nu organizata dupa clasa a IX-a, asa cum este in acest an, ci dupa clasa a VIII-a. Motivatia sa, bazata pe experienta proprie la catedra, pe rezultatele scolii, ca si pe structurarea nivelurilor de calificare, este ca „la clasa a IX-a, practic, nu sunt prevazute competente; sau, cel mult, se asigura niste competente de baza, nu pentru meserie. Din punct de vedere al calificarii, clasa a IX-a este un an pierdut. Dupa aceea, doi ani sunt prea putini pentru o buna pregatire in meserie. Mai ales pentru meseriile care cer abilitati practice, scoala profesionala este necesar sa dureze trei ani“. Aceleiasi idei ii subscrie un profesionist al domeniului, Alin Mitu, in calitate de tutore pentru practica elevilor, din partea societatii Autocomtrans Craiova. Lucreaza in meserie de la 19 ani. Este absolvent al scolii profesionale de 3 ani, pe parcursul careia a urmat si liceul, la seral.
Invatamantul profesional, prioritate pentru Strategia Dunarii
In conditiile pietei comunitare a fortei de munca, pregatirea prin scoala profesionala s-a regasit pe agenda primului forum anual dedicat Strategiei pentru Regiunea Dunarii a Uniunii Europene (EUSDR), desfasurat la Regensburg, in Germania.
„Doi ani sunt prea putini pentru o buna pregatire in meserie.“Prof. CARMEN MARCU, Grupul Scolar „George Bibescu“ Craiova
Educatia constituind una dintre axele prioritare ale strategiei, cu un rol determinant pentru dezvoltarea economica europeana, invatamantul profesional si tehnic s-a regasit pe agenda lucrarilor. Constientizarea pentru profesionalizare prin practica a fost subliniata ca obiectiv in sensul identificarii modalitatilor prin care invatamantul profesional poate deveni mai atractiv decat in prezent, pentru elevi. Pe aceeasi linie, a fost adusa in discutie necesitatea educarii adultilor, in sensul pregatirii pentru a face fata noilor provocari economice. La reuniunea dedicata Strategiei Dunarii, secretarul de stat Stelian Victor Fedorca a expus prioritatile politicilor educationale din Romania, privind formarea profesionala, in concordanta cu cerintele perspectivelor economice. Prioritare in acest sens se dovedesc asigurarea unei educatii de calitate si a unei formari profesionale eficiente, prin cresterea numarului de ore alocate practicii, prin implicarea companiilor in pregatirea fortei de munca, precum si prin adecvarea pregatirii profesorilor.
In acelasi context al implementarii Strategiei Dunarii, o propunere romaneasca vizeaza finantarea unor proiecte comune mai multor tari, avand ca obiectiv „pregatirea resurselor umane din regiune in domeniul invatamantului profesional si tehnic si continuarea schimbului de experienta la nivelul elevilor“.
