Avertismentul scurt, printre dinti (aidoma unui clipit de licurici), al ambasadei americane i-a taiat elanul presedintelui degraba varsatoriu de sange. Neputand sa reitereze maniera ultimilor sai ilustri predecesori de rezolvare a conflictelor sociale majore, Traian Basescu a trebuit sa se multumeasca doar cu firimiturile (uneori si de dinti) pe care i le-au putut oferi cerberii regimului, ajunsi numai piele si os din pricina javrei care e cerber-sef.
Si astfel haita portocalie a inlocuit represiunea cu diversiunea. Bulanele jandarmilor s-au arcuit pana la a deveni sofismele menestrelilor diafani ai puterii. Oropsita, desigur, de “canalia revolutionara” stransa din toate hrubele facebook-ului de haina opozitie a lui Antonescu, Voiculescu si Ponta.
Elena Udrea a dat semnalul. Saptamana trecuta afisase o tacere mieroasa si aparent smerita, demna de o calugarita raspopita. Ieri insa doamna de latex a PDL-ului a iesit din nou la ofensiva. Maraind amenintator catre un Victor Ponta acuzat de flagrant delict in materie de pilotaj burghezo-mosieresc, pesemne in aplauzele frenetice si auto-referentiale ale unui Mircea Cartarescu repotentat dupa recenta–i tulburare.
Emil Boc, simtind ca aceste proteste se vor sparge in cele din urma, precum faimosul ou de lemn, tot in capul sau – nu a fost la inaltimea recordurilor de editare frazeologica pe banda rulanta stabilite anterior, ce o impresionasera atata pe EBA. Radu Berceanu si Raluca Turcan au palavragit fara jena, unul alintandu-si ambitiile viitoare, cealalta – bebelusul prezidential.
Numai batranul edec al lacrimilor basiste Theodor Stolojan, creatia de laborator a grupului obscur care l-a propulsat pe Traian Basescu pe un coridor electoral ingust in fruntea politicii romanesti – era cel potrivit sa intervina in forta pe frontul diversiunii.
Stolojan, reinviat miraculos, a avut tupeul sa numeasca “toxic” mesajul opozitiei despre alegeri anticipate si repudierea alegerilor comasate, folosindu-se de vechea marota a santajului cu incetarea imprumuturilor externe.
Insa aceasta e cererea poporului aflat in strada in toata tara – si in afara ei – de mai bine de o saptamana. A tinerilor care si-au cucerit in frigul si fumul strazii decoratia de “fluture” liber, dar care in ochii cerberilor hidosi ce nu vad decat crisalida – sunt doar niste viermi.
Batranele crisalide Stolojan si Basescu nu inteleg ca nu mai pot inspaimanta pe acesti “tineri viermi in transformare” cu Banca Mondiala, recesiunea europeana ori pierderea fondurilor de treizeci de miliarde de euro din care editorul de fraze Boc a utilizat, in treacat fie spus, doar cateva anemice procente. Lumea lor ipocrita, de sforari obscuri ce inghesuie suflete-n dube, se scufunda in apus. Ea, si nu “saitu’ da cultura” vor aluneca in duba istoriei cu un zgomot sec.
Pana atunci insa, pentru noi, toti ceilalti, ramane plutind peste strazi – ca aburul ce anunta lumina diminetii – un singur indemn: “Nu va fie frica – duba e prea mica…!”
